Soarele doarme de mult sub plapuma de nori negri şi grei.
Merg pe strada pustie învelită în zăpada florilor de măr. Tot ce-aud e suspinul roţilor pe şoseaua udă. Si mă îndrept spre o hrubă unde morţii dansează ,cântă şi beau sucul dulce al tinerilor trişti. Agonia îmbibă atmosfera înecăcioasă şi auzi tuşind acut cadavrele cu ochi de nuferi.Tutun şi urme de scrum şi vâsc sub care amintirea moartă a unui vechi sărut stă spânzurată de buzele fetei palide.
Şi miroase a liliac presărat cu iz rânced de ploaie.
M-am reîntors pe strada pustie unde nici câinii nu mai latră şi văd în depărtare două umbre cu chip de lut. Mâ închin şi-mi plec privirea...îmi zic în gând : "Locul ăsta-i blestemat!"
E primăvară şi totuşi e frig. Vântul...în loc să-mi mângâie şuviţele îmi arde faţa udă de atât suspin. De trei zile hoinăresc...de trei zile nu am stare... valuri peste valuri mă îndeamnă să merg spre un loc nevisat vreodată.
Din senin mi-a apărut în cale o iluzie deghizată în OM...şi m-am oprit. Binevoitoare... s-a oferit să mă călăzească GRATUIT până în Infern. Am râs. Am refuzat-o zâmbind şi am continuat să râd malefic... Oare ea nu ştia că ne aflăm deja în Iad?
Nedumerită şi speriată nu m-a crezut când i-am spus că drumul pe care se îndreaptă nu are capăt, nu are sens...e doar infinit.
Iluzia: Tu eşti un înger, ce cauţi aici?
Am oftat...
Eu: Cuvintele sunt de prisos. Probabil Raiul pe care sufletul meu l-a pictat cu frânturi din vis e mult prea greu de atins. Am obosit să mai dansez haotic printre nori şi am căzut în gol. Şi iată-mă plutind prin Infern. E încă linişte, căci morţii dorm. Îngerul blond nu mai are aripi. Au ars de dor, de chin şi de prea mult gol!
Mi-am deschis ochii dar iluzia şi umbrele au dispărut... Nu mi-a mai rămas decât o ţigară, care nu aş vrea să se mai termine...
O pisică neagră îmi taie calea, iar ultima lumânare care mai pâlpâia...s-a stins! M-am rătăcit!
Leonard Cohen - Dance Me To The End of Love
Asculta mai multe audio Muzica »
