
"Life it seems will fade away
Drifting further everyday
Getting lost within myself
Nothing matters no one else.
I have lost the will to live
Simply nothing more to give
There is nothing more for me
I need the end to set me free..."
Fade to Black- Metallica
Hmm... astăzi mă simt singură ( ha ha ha am spus ceva nou? ) şi tot acest episod care se repetă din ce în ce mai des în ultima perioadă mă face să mă compar fie cu o plajă pustie...fie cu o gară dintr-un sat uitat de lume. Exagerez!
Mă întreb de ce oare nu apari măcar o secundă, să-mi confirmi că exişti...să-mi spui ce nu mi-ai spus vreodată...să mă amăgeşti iar şi iar cu vorbe otrăvite...
De ce nu mă cauţi...
Merg inainte...dar de data asta nu am să-mi mai întorc privirea... Am decis să nu mai regret nimic din ceea ce fac, dar nu fac nimic...stau şi simt că mă descompun. Fiecare părticică din mine se sfărâmă de dor şi de agonie...
Am nevoie de tine, dar tu nu simţi, nu auzi, nu vezi...nu exişti...
Azi mi-am luat inima în dinţi şi m-am hotărât să te omor cu mâna mea. Şi-am să te îngrop pe malul mării, să fiu sigură că odată ce fiecare val se va izbi de ţărm...ai să dispari definitiv...în larg. Şi totuşi, dacă mă gândesc mai bine, totul e în zadar...căci...aceleaşi valuri furioase... mi te vor aduce...inapoi, de fiecare dată, sub o altă mască, într-un alt decor, dar în esenţă, acelaşi... (Va continua)