12 noiembrie 2009

Monolog


Mi-am pierdut curajul de a scrie, de a-mi lăsa gândurile libere să-mi inunde întreaga fiinţă. Am devenit din Nimeni un nimic şi asta-mi taie respiraţia puţin câte puţin. Cu siguranţă nu sunt singura persoană din lume care trăieşte cu acest sentiment, dar nu mă încălzeşte cu nimic că poate şi tu eşti la fel, pentru că nu eşti aici, nu sunt acolo să ne completăm lacunele.

Am început de ceva vreme să te caut în privirile fiecărui bărbat ce-mi taie calea. Încerc să te descopăr murdărindu-mi palmele ce rătăcesc haotic pe feţe ce nu-mi trezesc măcar un miligram de fior. Mi-am lăsat buzele să alerge prin vântul ăsta nemernic, dar nu te găsesc.

Mă ascund în fiecare trup ce-mi lasă falsa senzaţie că ai fi tu, dar am obosit; odată cu timpul, odată cu trupul. Închid ochii şi-ţi văd zâmbetul creionat pe o umbră. Încerc în van să-ţi desluşesc ochii, dar e mult prea întuneric. Ai început să semeni cu mine şi asta mă doare cel mai tare, căci m-aş blestema dacă aş şti cu adevărat că şi sufletul tău e un păgân, ca şi al meu. Ţi-aş cere să mă părăseşti căci lângă mine te-ai plafona, dar nici de lucrul ăsta nu sunt sigură.

Uneori mă trezesc cu cer senin în frunte şi mă privesc 3 minute în oglinda pe care acum câteva seri, singură am mânjit-o . De cele mai multe ori mă trezesc întunecată şi plină de ceaţă. Mâna-mi umblă teleghidată prin aşternuturi. Te caut şi strâng cu putere perna din care mă zbat să-ţi adun mirosul din visele noastre pe care tâmpla mea le-a lăsat acolo. Dar tu n-ai fost aici, nu eşti şi poate nu vei fi niciodată.

Nu vreau să mă consideri jalnică sau cel puţin o femeie care din lipsă de ocupaţie se agaţă de câte-un nou sentiment ce-i frământă sufletul. Nu, nu sunt încă, niciuna dintre aceste două. Nu mai sunt nici măcar un copil drăgălaş plin de vise şi speranţe.
Cum se numeşte un om care nu mai poate plânge?

Mă frământ aiurea. Stau şi-mi pun 1000 de întrebări la care nu primesc niciun răspuns ci doar alte 1000 de întrebări.
Mă grăbesc.
Ps: "Mă poţi învia oricând, chiar dacă n-am murit!" Paul Aretzu




sursa foto

19 comentarii:

Ciocolatika spunea...

Cum se numeşte un om care nu mai poate plânge? - intrebarea asta mi-o pun si eu .
Nu pot sa iti spun decat ca toate vor trece la un moment dat...nu se stie cat va dura...zile, saptamni, luni, poate chiar ani...dar va trece .

Fata cu nisipul spunea...

Când să treacă dacă nici măcar n-a început?

Frumusete spunea...

Viata merita traita,iubirea trebuie implinita.Fetelor,va fi bine!Stiti cat de trist e cand nu iubesti?Mult mai trist...

Mădă spunea...

Cum se numeşte un om care nu mai poate plânge?

Probabil un om care a plans suficient ...

Inteleg cum te simti ... dar si asa nu ajuta cu nimic sa stii ca si altii trec prin aceleasi chinuri :|.

Frumos monolog :) ... profund chiar

Anonim spunea...

Dar cum ma numesc eu,acum,ca nu mai am cu cine plange?Inainte ma numeai "vaco" cand plangeam si ma luai in bratze sa-mi treaca!...acum...?!Imi e dor de tine mai mult decat crezi si mai mult decat mi-am imaginat!Trecand peste toate...esti cea mai speciala persoana pe care am intalnit-o vreodata...un suflet desavarsit!

Fata cu nisipul spunea...

@ scarlet: Dacă scriu ce scriu nu înseamnă că nu-mi trăiesc viaţa şi că nu mă bucur de ea. Cuvintelea astea sunt doar nişte "voci" care zbiară sa fie scrise. Mulţumesc oricum de comentariu.

Fata cu nisipul spunea...

@disaster-star: Ajută mai mult decât crezi să afli că nu eşti singura. Aşa nu mai eşti singură şi că mesajul a ajuns acolo unde trebuie! Te îmbrăţişez!

Fata cu nisipul spunea...

@Anonim: Şi mie îmi este dor de tine, de Lenuţa noastră "iubită", căreia i-am făcut apartamentul praf... de nopţile pe care le pierdeam aiurea-n tramvai doar de dragul de a-i înnebuni pe "conlocatarii" noştri. Te pup dulce beşcucă somaleză!

Vera spunea...

Cum se numeste un om care plange tot timpul?PLANGATOR??? Cred ca sunt 10 ani de cand plang cel putin de doua ori pe saptamana... si inca am lacrimi...si inca plang!

Anonim spunea...

am castigat o batalie pierduta citind acele “voci” ce isi impun dreptul de a ramane in imortalitate…n-am stiut pana acum ca gustul unei victorii poate fi si amar…sa nu fii singurul care trece cu povara apasarii printr-un destin ce parca nu-si gaseste blestemul, nu e nici pe departe o alinare…as fi fost poate mai resemnat daca as fi stiut ca peste tot in jurul meu lumea are parte de senin si doar eu nu pot atinge acea lumina ca un renegat intr-o lume ireala condamnata la realitate…un sir neterminat de cautari, asteptari si inutile regasiri “haotic”, parca din disperare in spatele unei sperante pierdute definitiv…lacrimi?...de ce nu?...plang de o vesnicie si inca nu am gasit acele “lacune” care sa se aseze peste altele si sa capete puterea de a seca plansul…pana la urma asta e tot ce mai ramane…un sir de lacrimi ce brazdeaza nestingherite obrazul, ca o stenograma a franturilor sufletului inecat intr-un geamat mut…”un om care nu mai poate plange”?...nu poate fi decat… …“nimeni” nu a plans destul vreodata ci doar pana la capat…poate doar intre un suspin si o licarire mai gasesti un dram de putere de a trai un crampei de clipe, insa realitatea nu se ascunde si revine de fiecare data, imputernicita de destin, cu toata ploaia care mai devreme iti creiona chipul…peste toate timpul, cu sau fara drepturi, isi ia autoritar tributul si adjudeca totul trecutului.

mediartys spunea...

suflete triste..suflete insingurate mult prea devreme? nimeni nu poate spune ca e alb, negru sau rosu acolo in inima, sau alaturi in suflet, sau mai sus la sentimente. Cert este ca viata e atat de frumoasa: mai greu e sa inveti sa o iubesti, tu om metafizic.

SimonaR. spunea...

superb monologul tau... E atat de greu sa umpli golurile ce raman in suflet si atat de greu sa uiti iluziile si sperantele care odata te-au facut fericit.

Unknown spunea...

un om care nu mai poate plange? un om puternic se numeste

Unknown spunea...

Buna! Superba postare.. felicitari. :)
Si.. inca o chestie, m-am gandit ca te-ar interesa sa vezi pe unde a ajuns http://razadesoare13.blogspot.com/2010/04/tu.html
Stimata domnisoara s-a gandit ca ar fi frumos sa isi insuseasca articolul.

Vera spunea...

Ce aberant...sa dea copy paste.. Oh Doamne! A uitat sa puna autorul citatului. Vreo bitanga proasta

Masaj erotic Cluj Napoca spunea...

E posibil sa-i planga doar sufletul.

Anonim spunea...

frumos. chiar ai talent.
cand ai timp, da o fuga si pe blogul meu. :*

X World spunea...

Ceea ce faci tu se numeste pasiune .. cel putin mie asta imi inspira cand iti citesc blogul ... Parerea me e ca tu chiar ai talent ! Poate vei vrea sa te uiti si pe blogul meu si sa-mi spui parerea ta .

Anonim spunea...

Sunt sigura ca nu esti singura. Umple-te de tine, fii mai puternica decat tine insuti. sper sa intelegi