9 aprilie 2009

Haos


Furie nebună dezlănţuită
din ropote de gânduri.

Lacrimi şi regrete
cu frământări în umbră.

Tăcere mută, oarbă
Şi-un calm asurzitor...
O mare de suspine
de valuri care dor.
Beţie nesfârşită...
a clipelor ce-au fost
Trecutu-i o minciuna,
prezentul...n-are rost.

Vise-ntortocheate
de fum... si ger... si dor...

Haos.


Poezie scrisă prin 2006, la o "temperatură apusă"...după cum îi place lui Dee să spună!

3 comentarii:

Adrian spunea...

e plina de viata, are o continuitate lina si in acelasi timp apasatoare.
frumoasa, imi place

denisia spunea...

îmi place... :)

Sandgirl spunea...

Multumesc :)